Plățile unice propuse de guvern pentru bugetari, în locul majorărilor salariale promise, prin rectificarea bugetului pentru anul curent, nu pot înlocui creșterile salariale, iar reducerea cheltuielilor de capital cu 668,6 milioane de lei afectează mai multe proiecte de investiții. Declarația a fost făcută de deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

„În loc de majorarea salariilor - 4.000 de lei pentru cadrele didactice, 3.000 sau 2.000 de lei pentru alte categorii de bugetari. Să fim sinceri unii cu alții. O plată unică nu este o majorare de salariu. Profesorului i s-a promis, an de an, o creștere reală — și de fiecare dată promisiunea a fost mutată mai departe. Acum primește patru mii de lei, plătiți în patru tranșe, în locul unei creșteri salariale pe care o așteaptă de mult mai mult timp. Este un ajutor, și oamenii au nevoie de el — dar să nu-l numim altfel decât ce este”, a declarat Cuiumju.

Deputatul a atras atenția asupra reducerilor de finanțare pentru mai multe proiecte, inclusiv pentru Calea Ferată din Moldova, silvicultură, modernizarea utilajelor agricole și irigații.

„Calea Ferată din Moldova pierde 257,8 milioane de lei la proiectul de investiții, iar statul reduce separat și aportul propriu în capitalul social al CFM cu încă 146,1 milioane de lei. Deci aceeași companie este lovită de două ori, din două părți diferite ale bugetului, în aceeași lege. Silvicultura pierde 230 de milioane. Modernizarea utilajelor agricole — 161 de milioane. Managementul riscurilor de dezastre — 144,5 milioane. Interconectorul electric Vulcănești–Chișinău — 80,2 milioane. Irigarea — 40 de milioane, în anul secetei”, a spus deputatul.

Constantin Cuiumju a criticat și revizuirea indicatorilor macroeconomici, menționând că prognoza de creștere economică a fost redusă, iar inflația estimată a crescut.

„Creșterea economică a fost coborâtă de la 2,4% la 1,8%. Inflația a urcat de la 4,3% la 7,3% — aproape dublu. Salariul mediu estimat a fost coborât de la 17.400 la 17.000 de lei. Iar investițiile în active imobilizate la nivel de țară scad de la 64,1 la 58,1 miliarde de lei”, a menționat el.

În final, deputatul a pus sub semnul întrebării modul în care sunt stabilite prioritățile bugetare.

„Profesorul așteaptă în continuare o majorare reală de salariu și primește, deocamdată, un ajutor în tranșe. Fermierul își pierde irigarea în anul secetei. Calea Ferată e tăiată de două ori în același document. Dar pentru o companie fără nicio activitate, banii se găsesc imediat, fără nicio explicație.

«Bugetul Investițiilor Responsabile» a fost un nume foarte frumos în decembrie. Nouă luni mai târziu, cuvântul care descrie cel mai bine ce avem în față nu mai este «responsabil». Este exact opusul — iresponsabil”, a conchis Constantin Cuiumju.