Proiectul de reformă fiscală promovat de Guvern nu ține cont de realitățile socio-economice ale Republicii Moldova, unde 31% din populație trăiește în sărăcie absolută. Constantin Cuiumju, deputat al Partidului Nostru, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică adoptarea politicii fiscale în forma sa actuală.

Potrivit parlamentarului, modelul estonian de impozitare, care a stat la baza proiectului, scutește companiile de plata impozitului pe profit dacă nu distribuie dividende. Însă, această măsură ar permite entităților cu profituri record, precum sectorul bancar, să evite contribuțiile bugetare esențiale pentru proiecte sociale și de infrastructură.

Parlamentarul a prezentat date, care arată sectorul bancar al Republicii Moldova a înregistrat în 2025 aproape 5 miliarde de lei profit net, un record absolut. La cota de 12%, contribuția la buget reprezintă aproximativ 600 milioane de lei anual.

„Bani din care se plătesc pensii, medicamente, drumuri. Dar, conform noii legi, impozitul pe profit devine zero, dacă nu distribui dividende”, a declarat Constantin Cuiumju.

Potrivit deputatului, majoritatea statelor europene au introdus impozite speciale pe profiturile excesive din sistemul financiar-bancar. Spre exemplu, Cehia aplică o cotă de 60%, Italia 40%, iar România există un impozit permanent. Moldova este singura din regiune care merge în direcție opusă.

„Acum, despre modelul pe care îl copiem: Estonia l-a introdus în anul 2000, acum 25 de ani. Și ce arată statistica? De atunci, Estonia a pierdut 18% din populație. Numărul nașterilor a scăzut cu peste 30%. Un sfert de secol de model estonian și oamenii tot pleacă”, a conchis parlamentarul.

Totodată, potrivit proiectului, profitul reinvestit nu va mai fi impozitat: „Desigur, investițiile trebuie încurajate. Însă apare întrebarea firească: cum va fi compensată pierderea veniturilor bugetare și cine va achita diferența?”.

El a criticat și intenția Guvernului de a unifica cota TVA la 20%, eliminând facilitățile pentru alimentele de bază. Acest lucru poate afecta agricultura, producătorii locali și, în final, consumatorii. Pe când țările, precum Belgia, Franța sau România, cotele reduse sunt menținute pentru a susține securitatea alimentară.

De asemenea, Cuiumju a menționat că proiectul introduce impozitarea donațiilor bănești, cu excepția celor între rudele de gradul întâi, calificând întreaga reformă drept o inițiativă care ignoră nevoile cetățenilor vulnerabili.

În final, deputatul a reiterat necesitatea unei reforme fiscale echitabile, care să impună reguli egale pentru toți, și nu una care să favorizeze exclusiv segmentele
economice care nu au nevoie de protecție statală:

„Într-o țară în care unul din trei cetățeni trăiește în sărăcie, prioritatea trebuie să fie protejarea oamenilor, susținerea producătorilor locali și crearea unor reguli corecte pentru toți. Reforma fiscală trebuie să lucreze pentru întreaga societate, nu doar pentru cei care își permit să nu simtă efectele ei”.